Portret

Carusel cu roţi de mică,
Tras frenetic de-o furnică
Şi în el a mea mireasă,
Pe sprânceană ce-i aleasă,
Clipocind din ochii-i purpuri,
Cu ţigara-i de haşiş,
Rotocoale de miresme,
Te-nsoţesc la măritiş…

Rochia-i de spume verde,
Peste şolduri i se pierde,
Şi nuanţe negre, pale,
Ea aruncă în spirale,
Sufletul corset îl face,
Sânii vii, proeminenţi,
Ca şi mecul în găoace,
Se contură exigenţi.

Colorit de nalbe brune,
Râd acorduri, pişcă strune
Şi obrajii ei de crină,
Par petale de lumină,
Cu pistile roşii – fine,
Catifele din serai,
Ce splendid umplu vitrine,
Însoţite sec, de-un nai.

Coafată-n stil boem,
Cu năsucu-i pis şi ferm,
Ce şi-l poartă pistruiat,
Elegant, pal, delicat,
Ea se plimbă plutitor,
Prin viaţa-mi erodată,
Ca o muscă prin décor,
Poezând în marmeladă.

Pielea-i albă ca de unt,
Portretând un pin cărunt,
Stofe, pudre de cristale,
Pendulând fenomenale,
Stau pictate-ncremenit,
Într-o ramă de arţar,
Pe-un perete veştejit,
Tencuieli de vis şi var.

Mic buchet de viorele,
Stă vopsit printre inele,
Pe mănuşa-i de brocarturi,
Prin petalele de farduri
Şi peisajul o contură,
Ca o nimfă de cleştar,
Stau vrăjit dar ea mă fură,
Spre tabloul prea bizar.

Un izvor de inspiraţii,
E mireasa şi de graţii,
Diguite de-un fundal,
E portretul ideal...
Oferit într-un pastel,
Sub pensulă, pe hârtie,
Moartă e, trăieşte-n el,
Deşi pare-atât de vie.

M-a cuprins încet de braţ,
Mă sărută cu nesaţ,
Buza-i rece, uleioasă,
Mă transpune în grimasă,
Lângă ea acum eu mire,
Privitori dintr-o pictură,
Viaţa noastra-i amintire,
Fără suflu, fără ură.

Acum…
…crini pe buze căprioare,
picuri negrii de sudoare,
ochi verzui din pini de floare,
eu le-am iscălit sub soare

şi le mângai sacadat,
de amoruri însetat,
curg a mele lacrimi dulce,
cântă puiului sa-l culce

şi adoarme liniştit,
în pătuţ încolăcit,
ca un melc de primăvară,
cu codiţa-n călimară,

tot scriind poeme mute,
despre frunze şi cornute,
ca în prima strofa,- aici,
ochi căprui şi foarte mici.

Try IT !!!

Unicum

Vin(ul) merge, vin(ul) vine
ca ideea despere sine,
Apa curge, apa vine
ca şi gândul pentru tine.

Merg şi eu şi mergi şi tu
unde-o dus orbu căpastru’,
Curg şi eu precum şi apa
cum struneşte mutu iapa.

Tolănit peste castele
merg pe cripte de nuiele,
care curg în sens opus
unde fardul tău s-a scurs.

Merg şi eu şi merge el
pe calmante rudotel,
Curg şi eu precum şi el
cum transpiră omul chel.

Tot mergând şi tot venind
viaţa n-o simt hoinărind,
Şi curgându-se-ntr-o clipă
ca bătaia din aripă.

Mirror, Mirror on the floor...

Dorind chinul

Scriind pe tavan, în oglindă de scrum,
Curat ca un idol, mângâiat doar postum,
Ascult melodia, o ceaţă de umbre,
Ce clar se dilată, din mrejele sumbre !

Precum o latrină, de-un metru jumate,
Tuşeşte din pântec, parfumuri clonate,
Şi dulce se cască, al ei ochi de cloacă,
Fecalu’ din mine, în gura-i provoacă !

Păianjeni de stârv, ca florile-n ie,
Pasc mucedul suc, borât din curvie !

Limbricii limfatici, burghiuri de maţ,
Danseaza-n fanfară, c-o hidră hilară,
Ce cărnuri din pântec, le toarnă în laţ,
Ideea de seară şi plânsul din vară !

Cu ochiul senin, ca floarea din glastră,
Lumina o suge, petala-i cea vastă,
Privesc depărtarea, oglindă de scrum,
Şi cerul sărută-orizontul cu fum !

Buchete de roze şi creme venere,
Colibri-siringi, sugând numai miere,
Plăcute miresme, de flori efemere,
Crispează latrina, cu damfu-i de fiere !

Adio nămol, adio putoare, adio durere,
Şi gândul sinistru sucombă-n plăcere !

Un fluture palid, ca fesa prinţesei,
Pictează pistile, pe discuri vinile,
Orgasm de polenuri, pe crucea alesei,
Un imn printre file, pe-oglindă de stil(e) !

green drink = ABSINT

Car loviv-ar, beţia ! Cât de fractată e lumea, Când toţi dansează şi cântă Şi se mai miră cum, culmea, Secunda rămâne, ea, frântă, De isteria vieţii şi lasă, Să cadă cortina în bere, Să sugă beţivii din miere Şi clipa încet se revarsă Pe masa atâtora coate, Pe fruntea atâtora riduri Şi numai barmanul, el, poate, Să toarne licoare în viduri ! Şi când beu mă clatin tare, Verde-mi pare-al lumii soare, Soarele e buda-n care, Îmi păstrez ficatu-n sare. Şi când râd, râdem pe scenă, Toţi mirese fară trenă, Aburiţi cu votca-n venă, Şi cu vena în migrenă. Şi când ţopăi, melc turbat, Tu îmi pari de aluat, Aluatul dintr-un blat, Unde-mi usc gândul sonat. Cât de pervers e amicul, Când plânge şi bea şi vrăjeşte Şi crede ca el e piticul, Ce lumea, din sticlă ţâşneşte, Ca spuma de bere, o linge, Actor de duzină în piesa, Ce n-are sufleur şi se stinge. Contact cu gâtlejul plăpând, Al doamnei de vinuri şi rom, La sfârcu-i de-alcool levetând, Cu somnul trezit eu adorm !

we are hitted by the time !

Sforăit Când ideea mi se frânge Şi-mi ucid viaţa-n sânge Şi voi fi bătrân cu ţoale Şi cu bube şi cu foale, Voi mânca din disperare. Sunt moşneag claustrofob, Mai sărut numai c-un lob, Cel frontal sau cel anal, Mă simt chiar paranormal, Când mă-mpiedic de trotuar. Ziua mea e de o oră, Violată de-o minoră, Când beau zeama doar cu paiul Şi-mi pisez chiar şi mălaiul, Veşnicia mea-i tot una, Dar bombata ca aluna. Dimineaţa-mi strică freza, Prin ciloţi îmi simt proteza, Agăţată de un vrej, Fără cap, făr’ de gâtlej Şi mai nou e şi cam bej. Cutiuţa cu bomboane, E plină de biberoane, Cu arome diferite, Mere verzi, înmugurite Şi ţânţarii roi pe site: „-Bâzzz, copile cum te culci, Pe perne de scoici şi fulgi, Te trezeşti un somnambul, De sforăit prea sătul, Te iubeşte cineva, Cu ideea de-a pleca Şi de a te dezhuma... Mort nu eşti, dar nici pera viu, Puţin surd, puţin zurliu, O stafie cu şalvari, Tristă, fără ochelari, Unu, doi sau trei molari... Când ideea ţi se rupe Şi iţi cade buza-n supe Şi vei fi bătrân cu gene, Albe, groase şi migrene, Vei gusta tot timpul vreme !”

Delete

1 minute show

poză la minut

camera goală mă dă de perete,
cu timbre pe jos, cu mese cochete
şi haine-agăţate pe sus, ici şi pe unde,
lumina în veci nu pătrunde.

doar bliţul cu sticla-vederea,
o sparge încet cu puterea,
de-a face să cadă o mie de perle
şi toate în inimi de-a mele.

iar, criminal va fi pozatul,
când în cui imi voi pune halatul
şi voi face click, click, click,
cu-obiectivul pe buric.

privirea în van se va stinge,
uitată-n tavan se prelinge,
memoria atâtor idei, imagini şi stigme
şi toate sorbite ca fum şi enigme.

un portret pe-o poza albă,
ca un sunet clar de halbă,
ce stropeşte berea-n spumă şi-n bule,
un album cu feţe nule.

un cântar de portocale,
ce mi se par chiar banale,
voi poza zeamă şi suc şi culoare
sub palidele felinare.

fotograful din puduoar,
este prieten cu-n canar,
iar canarul cu o poză, dulce, semi-roză,
cu nuanţe de mimoză.

şi mimoza din pervaz,
e din sticlă si atlaz,
camera o contemplează, vag şi ideal,
cu pistilul cel letal.

scurt metraj de flori şi poze,
odăi sumbre şi mimoze,
ce se cred poeţi mercantili şi grauri,
să le torni pe frunte lauri.

09.10.2008

Spiderman

HOra de mate

Echilibrul unei trestii,
Ţesut de păianjenul alcoolic,
Se cristalizează, fin, în paharul
de Martini cu gheaţă.
-Încă un rând, pe acelaşi considerent!
A discuta monoton şiruri crescătoare
Care tind spre infinitul, "e" la zero
uimitor paradox pozitiv, egal
1 singură viaţă monocreolă.
Trec prin mulţimea de trecători.
Ascult vocile de ascultători şi
Deschid acolada:
Pe acelaşi considerent,
Încerc să palpez profundul
simţ tactil al colţului rotund
din pupila cristalinului
zăpăcit de atâta fum şi ceaţă ubriacă.
Am închis acolada.
Deci doriţi o explicaţie, se presupune?
O aveţi într-un şir Fibonacci:
Votcă şi vin,...bere şi alune.

Spring time

Despre flori

Crizantemele lăcrimează
pe creştetul blând
al crinilor tăcuţi
care dormitează dalb
pe aşternutul de gladiole
din lotusul sufletului meu!

Picuri de cristal
din pistile de nufăr
îmi decupează umbra
lasând fisuri de maci şi
parfum de orhidee în
sinusul bălai al unei păpădii.

Cumplit, o garoafă
îmi şopteste în timpan:
-Clinchet azuriu de clopoţel
prin tonul sobru al unei nalbe,
răzbate dintre lalelele timpurii!

Nici un trandafir,
Nici o iasomie,
Nici un ghiocel
Nu-mi înveselesc tristeţea
petalelor de „nu mă uita”
presărate peste petunia veştejită.

Zambilele mă surexcită.
Controlat inspir panseluţa
căzută în ispita de a iubi
un busuioc de candelă
proaspăt barberit:
-After shave cu exrtact de frezie!

time to shine

845

Carnivor, printre oscioare,
Rumeg vântul de sub mare,
Ce va fi? Muri voi oare
Stând pe gânduri, în picioare?

Adormind, visa voi oare
Un vis lin, plin de candoare,
Sub căciula ca o floare
De iluzii şi savoare?

Exclusiv, în cot mă doare
Şi pasiv de orice stare,
Mă topesc în alinare,
Privind vag, adânc în zare!

Prinde timpul de urechi,
Fă-l să facă tumbe-o eră
Şi strecoară-l prin perechi
De abstract şi de himeră!

in love with silence

O,dă pasiunii !

Greşeli, patimi, orgolii.
Cu sufletul plâng pe orgă,
Neînţelegând şi neînţeles,
Sufăr pentru egoism,
Suferim pentru nepotismul
De a ne fi implicat cu toţii:
eu, persoana mea, însumi!

Singur? Tot timpul prin logică!
Împreună? Tot timpul prin iubire!
Acum gata…s-a sfârşit şi a început,
Nu ştiu ce anume…
Poate o odă a suferinţei,
Poate o clipă a condensării,
A cristalizării sentimentului de a aparţine.
Iartă-mă, sunt neîndurător şi de ne-ndurat!
Schimbare? Totală lobotomie!
Continuitate? Niciodată altfel!
Şi totuşi…privire verde, şarmantă,
Se topeşte plânsul de atâta râs, zâmbet
Interior, LINIŞTE.

no name

Fără nume

Docil, in neştiinţă de cauza!
Dezorientat, in cunoştinţă de cauza!

Respiram cu un scop, îmbrăţişăm cu doua,
Gândim cu un creier, acţionăm cu miliarde,
Suferim cu un suflet, plângem cu toţii,
Poeţi cu o senzaţie, muritori cu sentimente,
Singur unul, împreună doi...cu frământări.

Să dedic? Merită? O scoarţă de fard,
O fire rece, un ego îmbătrânit, ard
Între decizie si indecizie...dispreţ divin?
Nu! Scop etern, edenic, peren.

3 in ONE

Un zâmbet

Să revenim...la un zâmbet,
Din negurile pasiunii, rătăcit,
Prin mreje de consimţământ,
Uitat pe buze, rece, distant,
Reverberaţii ale unui suflet trecut.

Plăcere acută,
Accent de gută,
Dragoste mută...
Sub alt aspect:
Un zâmbet !

Să revenim...la un surâs,
Din profunzimile pasiunii, plâns,
Prin meandre de disensiune,
Uitat pe foaie, negru, scris,
Reverberaţii ale unui zâmbet şters.

Un minut

Să revenim…la un minut,
Din eternul raţiunii, pierdut,
Prin clipe de conflict,
Uitat pe cadran, fluid, crispat,
Reverberaţii ale unui orologiu stresat.

Plăcere slută,
Accent de plută,
Dragoste cultă…
Sub alt aspect:
Un minut !

Să revenim…la o secundă,
Din eterul raţiunii, scufundă,
Prin milenii de acalmie,
Uitate pe orizont, vapor, confundă,
Reverberaţii ale unui minut diluat.


Un sărut

Să revenim…la un sărut,
Din vârful buzelor, ardent,
Prin suspine deconspirat,
Uitat pe obraz, dulce, uscat,
Reverberaţii ale unui simţ pedant.

Plăcere mută,
Accent de slută,
Dragoste acută…
Sub alt aspect:
Un sărut!

Să revenim…la un zâmbet,
Doar un minut
Cu un sărut!

Traffic Jam

Blocaj

Aşi putea să scriu atâtea,
Dar mintea mi se blochează!
Rămân să mâzgălesc cuvinte
de tot soiul: umbră, sarcasm, necaz.
Ce bine ar fi dacă nu aşi gândi!
Să nu existe subconştient conştient!
Nu pot să comand peste reflex!
Nu simţi existenţa lumii decât palpând
viciile, rănile trăirilor exagerate, reale.
Vid, dar NU realizăm…
opacul din ochiul perfid al timpului.
Apel! Şi totuşi roleta este trasă…
Ne trezim când credem şi murim sperând
la ceea ce ne şopteşte nebunia, lumea, geniul.
Nu mai vreau să scriu! Doare…
nefericirea convulsivă şi trecătoare!
Oare a mai rămas ceva pur?
Doar gelul care curăţă grăsimea
precum spatula amintirea!

Do not know

Nu ştiu

Realitatea e perversă.
În sens ideatic
O adevărată controversă!

Să o surprinzi nudă.
În sens practic
O permanenţă crudă!

Să vorbim simplu,
E o plăcere.
Să gândim complex,
E o triere
a sentimentelor teatrale
a teatrelor sentimentale.
Măşti în sens ideatic.
Idei în sens pragmatic.
Şi în final:
-Plăcerile anterioare devin obligaţii!

Nu ştim

Nimic nu e destul.
Totul ne nemulţumeşte!
Stresaţi, nervoşi, inutili.
Fericire de faţadă,
Iubiri de marmeladă!
Agasaţi, surprinşi, abili.
De fapt ce căutăm,
cei simpli şi cei sofisticaţi?
Un buchet de flori?
Un sicriu în nori?
Şi ce am găsit,
cei demenţi şi cei raţionali?
Nimic, totul, aproximativ.
Şi în final:
-Obligaţiile anterioare devin plăceri?

1 dialog

Dialog

-Mai şopteşte-mi ceva!
-Mai pesimist, mai optimist,
mai crunt şi realist!

-De câte ori nu ţi-a venit să plângi,
să îţi împreunezi palmele pe figură
şi să te duci şi să revii introspectiv,
să îţi impui eşecul, iminent
şi să îţi pară rău, exuberant?
-De ce să intri în sfera repetabilă
a etapelor obligatorii: naştere, căsătorie, moarte?
-Ce poţi să eviţi de aici? De ce ai evita?
Fiindcă doreşti să realizezi atâtea
Şi în final îţi dai seama că e imposibil!
Îţi piere subit pofta de viaţă,
O iubire ratată, o reorientare ambiguă!
Bâjbâi în materia vastă a compromisurilor!
Există doar înainte, trecutul te provoacă
la convulsii şi insomnii copilăreşti!
-Uită-te în jur! Te uiţi?
-Priveşte cu ochii minţii
şi judecă cu pasiunea sufletului!
-Ce vezi? Ce simţi? Ce auzi?
-Ce poţi să eviţi de aici? De ce ai evita?
Fiindcă nu mai doreşti să te afecteze
Şi în final îţi dai seama că este imposibil!
Îţi este frică de realitate,
O fire maleabilă, o viziune detaşabilă!
Te complici fiindcă aşa ţi-e natura,
Te transformi fiindcă e natural...

-Te las! EU doar am şoptit!
-Mai simplist, mai trist,
mai profund şi idealist!

China

Bibelou

Comun, pe un calapod, plasat.
-Fă aşa! Nu fă aşa! Deplasat!
Controlând viitorul prin supoziţii.
-Imposibil! Inevitabil! Contradicţii!
Carismă, pe o suferintă, comisă.
-Te ador! Nu te iubesc! Fi convinsă!
Liniştind prezentul prin conştiinţă.
-Placere! Extaz! Dorinţă!
Diferit, pe un flux mascat.
-Fă aşa! Nu fă aşa! Iritat!
Filtrand, trecutul prin ecou.
-Fragil! Fisurat! Un bibelou!

Comun, controlând prin carismă liniştea diferit filtrată a bibeloului!

Faithless

Insomnia

Pot să plâng,
o clipă să fiu egoist?
Să compar inevitabil
şi să mă transpun
în fiecare dintre voi?
Să vă cercetez sufletul,
Să vă sondez mintea?
Să fiu la plural
Şi apoi la singular?
Să adopt ceva
Apoi, să mă răzgândesc?
Să încerc sentimente,
Să cunosc deziluzii?
Să revin şi să parvin,
Să fiu trist şi vesel?
Să nu mai fiu eu însumi,
Să fiu voi, să fim noi?
Să fiu polivalent, misterios,
Să fiu unic, comun?
Să cunosc permanent,
Să recunosc concomitent?
Să despart şi să împart,
Să distrag şi să atrag,
Să ştiu ce să fac?
Să fiu aşa şi altfel,
Să fiu acum şi atunci?
Să surâd de necaz,
Să plâng de extaz?
Să mă rog şi să hulesc,
Să pretind, dar resemnat,
Să fiu însumi, dar mascat?
Să accept deliberat,
Să fiu chiar divinizat?
Pe un soclu, privitor,
Doritor şi afectiv, nevoit
Să strig din EU: AMIN!

First poem is TO READ!

Citeşte-MĂ!

Cioc! Cioc! La ochiul tău meschin,
Eu te provoc la o lectură
Şi de eşti cneaz sau manechin
Sau un patron cu „clonţ” divin
Sau chiar aurolac ce se respectă,
Un simplu trecător pe un asin,
De-ai să regreţi aceste pagini
Ce-s primele antreuri de carou
Într-un careu de vii imagini
Sculptate, pe alocuri, sumbru
În scoarţa unui vechi cavou,
Atunci să îmi şopteşti în tâmplă
Cuvinte grele de cianură
Care să-ucidă a mea Muză,
Ca spuma unui val pe o ecluză!

Deci să încep c-o scuză:
Am încercat să scriu de toate
Şi hâde şi frumoase şi rime-ntortocheate
Şi vers alb şi măsliniu slogan
Şi metru antic ce amuză,
Ca să împac limbajul cititor
Şi sufletul măiastru de golan.

Acesta se vrea a fi un Intro,
Ca un prolog pregătitor,
Care trezeşte interesul
Pentru cea foarte curioasă
Şi cel a toate ştiutor.

First step to Poetum

First step to a perfect poetry is life itself...