Faithless

Insomnia

Pot să plâng,
o clipă să fiu egoist?
Să compar inevitabil
şi să mă transpun
în fiecare dintre voi?
Să vă cercetez sufletul,
Să vă sondez mintea?
Să fiu la plural
Şi apoi la singular?
Să adopt ceva
Apoi, să mă răzgândesc?
Să încerc sentimente,
Să cunosc deziluzii?
Să revin şi să parvin,
Să fiu trist şi vesel?
Să nu mai fiu eu însumi,
Să fiu voi, să fim noi?
Să fiu polivalent, misterios,
Să fiu unic, comun?
Să cunosc permanent,
Să recunosc concomitent?
Să despart şi să împart,
Să distrag şi să atrag,
Să ştiu ce să fac?
Să fiu aşa şi altfel,
Să fiu acum şi atunci?
Să surâd de necaz,
Să plâng de extaz?
Să mă rog şi să hulesc,
Să pretind, dar resemnat,
Să fiu însumi, dar mascat?
Să accept deliberat,
Să fiu chiar divinizat?
Pe un soclu, privitor,
Doritor şi afectiv, nevoit
Să strig din EU: AMIN!